Se vorbeşte foarte mult despre libertatea presei. Ce înseamnă libertatea presei şi cum o înţelgem noi? Putem vorbi în România anilor 2007 despre libertatea presei?
Multe publicaţii sunt dirijate de după o cortină de anumiţi oameni politici pentru a se scrie aşa cum vor ei, chiar dacă realitatea este departe de ceea ce se prezintă cititorului. Astfel, cititorul este manipulat. In România există destule televiziuni, poate prea multe din punctul meu de vedere, care sunt patronate de oameni politici. E normal ca respectiva televiziune să prezinte faptele în aşa fel încât partidul din care face parte respectivul politician să fie pus într- o lumină favorabilă. Multi dintre cititori sau telespectatori îşi dau seama de acest lucru şi renunţă să mai citească respectica publicaţie sau să mai urmărească emisiunile respectivului post de televiziune.
Aşa cum a spus şi Cristian Tudor Popescu, preşedintele Clubului Român de Presă şi directorul cotidianului „Gândul” e foarte greu să fii jurnalist cinstit, onest si în acelaşi timp să fi şi bine plătit. Se poate practica această meserie „corect”, ţinând cont de codul deontologic al jurnalistului şi de propriile coduri morale, în funcţie de fiecare jurnalist in parte, dar acest lucru este, deocamdata, platit prost.
Potrivit unui raport în vederea libertăţii presei, România ocupă locul 70 în lume, primele locuri fiind ocupate de Danemarca, Finlanda şi Islanda. Eu tind să cred că nu este un loc atât de rău pe cât pare ţinând cont de ceea ce se întămplă în ţara noastră.
In lumea intreagă, zeci de jurnalişti au fost asasinaţi pentru că au dorit sa informeze obiectiv opinia publică. În aceste cazuri, putem vorbi despre libertatea presei? Eu cred ca avem un drum foarte lung de parcurs până a ajunge să vorbim cu adevărat despre o libertate a presei, a mass – mediei în România.
No comments:
Post a Comment